Colesterolul este o substanţă de tipul grăsimilor, indispensabilă vieţii, care asigură numeroase funcţii în organism.1
În ficat, colesterolul dă naştere acizilor biliari care favorizează digestia şi absorbţia grăsimilor alimentare.1
Colesterolul existent în piele, sub influenţa radiaţiilor ultraviolete, permite sinteza vitaminei D, în lipsa căreia apare rahitismul la copii.
În glandele sexuale, colesterolul este precursorul testosteronului (la bărbaţi), al estrogenului şi progesteronului (la femei).1
La nivelul întregului corp, colesterolul participă la formarea membranelor celulare.1
Totuşi, colesterolul îndeplineşte în organism funcţii vitale şi este benefic atâta timp cât nivelul său rămâne în parametri consideraţi normali. Dacă însă nivelul său din sânge începe să crească şi se menţine constant peste valorile normale, atunci el se transformă în factor de risc cardiovascular, devenind periculos pentru integritatea vaselor de sânge (artere) şi pentru activitatea inimii.
Prea mult colesterol în sânge (hipercolesterolemie) poate conduce, în timp la blocarea arterelor şi la evenimente cardiovasculare grave, chiar fatale (infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral), mai ales dacă se însumează cu alţi factori de risc precum fumatul sau hipertensiunea arterială.2
Noţiunea generică de colesterol include mai multe tipuri de substanţe, care circulă prin sânge către organe şi ţesuturi şi este mai relevant să vorbim despre fracţiunile colesterolului decât despre colesterolul total.
Putem vorbi despre 2 tipuri de colesterol: unul benefic, protector, pe care ni-l dorim a fi la valori mai ridicate (HDL-C) şi altul periculos, (LDL-C), pe care vrem să-l avem la valori cât mai mici, pentru a fi feriţi de bolile cardiovasculare.3
Pe buletinul de analize, sunt menţionaţi mai mulţi parametri lipidici de care trebuie să ţinem cont:
- Colesterol Total:
- Colesterolul “bun” – HDL-C
- Colesterolul “rău” – LDL-C
- precum şi Trigliceridele