Accidentele vasculare cerebrale

🧠 Accidentul vascular cerebral:

Ce este, cum îl recunoști și cum îl poți preveni?

Șef lucrări Dr. Mirabela Manea

Medic primar neurolog

Doctor in științe medicale

Fellow of the European Board of Neurology

Membru Consiliul „Brain and Heart”, Societatea Europeana de AVC

Accidentul vascular cerebral (AVC) este a doua cauză principală de dizabilitate și deces la nivel mondial. Un accident vascular cerebral poate schimba viața într-o fracțiune de secundă. Nu doare la început, nu te avertizează clar și nu apare doar la vârstnici. De aceea, este vital să știi ce este, cum îl recunoști și – mai ales – cum îl poți evita.

🧠 Ce este accidentul vascular cerebral (AVC) și cum apare?

📌 AVC = Lipsa totală a fluxului de sânge într-un teritoriu arterial cu afectarea parenchimului cerebral subiacent. In absenta circulaţiei sângelui creierul nu mai primește oxigen, iar celulele sale încep să moară, iar funcțiile controlate de acea parte a creierului (vorbire, mișcare, vedere etc.) pot fi afectate temporar sau definitiv.

Există două tipuri principale:

  • Ischemic ( 80-87% din cazuri):  cauzat de blocarea unei artere din creier, de obicei din cauza unui cheag de sânge, cel mai frecvent venit din inima  sau a unor plăci de aterom (grăsimi depuse pe pereţii vaselor).
  • Hemoragic (13-20% din cazuri): un vas de sânge se rupe (cea mai frecventa cauza fiind hipertensiunea arteriala netrata) și sângele se revarsă în ţesutul cerebral sau în jurul acestuia. Acest lucru provoacă o distrugere asupra creierului, ducând la simptome grave precum cefalee intensa, paralizie, confuzie, coma sau chiar deces.

Principalii factori de risc (modificabili)

Accidentul vascular cerebral (AVC) nu apare din senin. De cele mai multe ori, el este rezultatul unor modificări lente, dar periculoase, care se instalează în organism ani de zile înainte.

Tensiunea arterială mare, colesterolul crescut, fumatul, diabetul zaharat, obezitatea, sedentarismul sau apneea în somn (care indirect poate conduce la un AVC prin cresterea valorilor tensionale) par inofensive la început. Nu dor, nu deranjează vizibil – dar în tăcere, ele atacă vasele de sânge și pregătesc terenul pentru un AVC.

Când apare accidentul vascular, efectele pot fi dramatice: pierderea vorbirii, paralizie, tulburări de echilibru, tulburari de vedere sau chiar deces.

Vestea bună? Majoritatea acestor factori pot fi preveniți sau ținuți sub control printr-un stil de viață sănătos și controale medicale regulate.

Cum recunoști un AVC? Învață abrevierea FAST!

⏰ Fiecare minut conteaza – TIME IS BRAIN! Intr-un minut de AVC se pierd aproximativ 1,9 milioane de neuroni! Cu cât recunoști mai repede semnele, cu atât șansele de recuperare si supraviețuire cresc.

🧩 Semnele principale:

Semne

Ce observi?

Asimetrie brusc instalată la nivelul feţei. Zâmbetul e asimetric, colțul gurii cade

Slăbiciune musculară la nivelul unui braţ. Nu poate ridica ambele brațe simetric

Vorbire îngreunată, neclară sau imposibilitatea de a vorbi

Apelează imediat serviciul unic de urgenţe la 112!

Este esențial ca orice adult să cunoască aceste simptome.

Un AVC ischemic poate fi tratat mult mai eficient dacă pacientul ajunge la spital în primele 3-4,5 ore (pentru terapia trombolitica intravenoasa) si pana la 6 ore (in cazurile cu indicatie pentru terapia trombectomia mecanica).

Ai grijă de creierul tău! Prevenția face diferența

Cea mai importantă veste este aceasta: accidentul vascular cerebral poate fi prevenit.

Nu trebuie să așteptăm să apară probleme grave pentru a merge la medic. Controalele regulate la medicul de familie – și atunci când e nevoie, la un specialist – pot depista din timp afecțiuni precum hipertensiunea, diabetul sau colesterolul crescut. Tratamentele simple, urmate corect, pot opri aceste boli înainte să ducă la complicații severe, cum este AVC-ul.

Dacă cineva a trecut deja printr-un AVC, nu este singur. Medicul neurolog, împreună cu medicul de familie și alți specialiști, formează o echipă care îl va ajuta să se recupereze și să prevină un nou episod.

🙏 Nu lăsa sănătatea pe mâine! Nu trebuie să fim bătrâni ca să ne îngrijim! Chiar dacă e greu să schimbăm obiceiurile vechi, este cu mult mai greu să trăim dependenți de ajutor, fără să ne putem mișca, vorbi sau înțelege cu cei dragi.

 

Referinţe:
1. Vasu Saini, MD, Luis Guada, MD, and Dileep R. Yavagal, MD. Neurology 2021;97:S6-S16. doi:10.1212/WNL.0000000000012781
2. High Variability in Neuronal Loss. Shashvat M et al. StrokeVolume 50, Issue 1, January 2019; Pages 34-37. https://doi.org/10.1161/STROKEAHA.118.023499
3. Shujing Guo,Jeffrey L. Saver. A pilot comparison of the retention rates of FAST and BEFAST stroke warning-sign mnemonics, Frontiers Neurology, 16, (2025).https://doi.org/10.3389/fneur.2025.1624800
4. Arielle P DavisMartha E Billings,WT Longstreth JrSandeep P Kho Neurol Clin Pract. 2013 Jun;3(3):192–201. doi: 10.1212/CPJ.0b013e318296f274

Accidentele vasculare cerebrale
Scroll to top