Când și cum începem prevenția bolilor cardiovasculare (BCV)?
Când și cum începem prevenția bolilor cardiovasculare (BCV)?
Dr. Daciana Toma, Medicină de familie
De ce este importantă prevenția?
Bolile cardiovasculare (BCV) sunt principala cauză de deces în lume. Bolile cardiovasculare cum ar fi infarctul sau accidentul vascular cerebral, apar adesea din cauza unui proces numit ateroscleroză – îngustarea și întărirea arterelor din cauza grăsimilor depuse. Acest proces începe devreme, uneori chiar din copilărie și se dezvoltă treptat de-a lungul vieții.
🔹 Cu cât începem mai devreme prevenția, cu atât mai bine! Un stil de viață sănătos trebuie promovat încă din sarcină și continuat în copilărie și adolescență.
🔹 Familia este modelul principal! Copiii învață de la părinți nu doar bunele maniere, ci și obiceiurile sănătoase: alimentația echilibrată, mișcarea zilnică, evitarea fumatului și a consumului excesiv de alcool, somn suficient şi gestionarea stresului.
- Prin prevenție putem preveni atât apariția unor boli, cât și apariția factorilor care ar genera respectivele boli. De exemplu, dacă vom preveni sedentarismul, vom scădea riscul de a face boli cardiovasculare, diabet, obezitate, etc.
Ce este riscul cardiovascular (RCV)?
Riscul cardiovascular reprezintă probabilitatea ca o persoană să sufere un eveniment cardiovascular major (cum ar fi infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral) într-o perioadă determinată de timp, cel mai frecvent evaluată la 10 ani.
Este important să știm:
- RCV nu înseamnă că ai o boală de inimă acum. Înseamnă că, în funcție de factorii tăi de risc, ai un anumit risc să faci o astfel de boală în viitor. Factorii de risc sunt acei factori care prezenți fiind cresc riscul de îmbolnăvire. Aceștia diferă în funcție de boala la care ne referim.
- Evaluarea se face cu ajutorul unor scoruri (ex: SCORE2 sau SCORE-OP – aplicabile pentru pacienți cu vârsta între 40 de ani – 89 de ani), care iau în calcul mai mulți factori de risc: vârsta, sexul, fumatul, tensiunea arterială, colesterolul (grăsimile în sânge)
- Există și persoane care sunt deja încadrate automat la risc foarte înalt (ex: cei cu diabet zaharat, boală cronică de rinichi, sau cu boli cardiovasculare deja existente).
Există:
- Factori de risc pe care nu îi putem schimba (nemodificabili): vârsta, sexul, istoricul familial
- Factori de risc care pot fi controlaţi (modificabili): fumatul, colesterolul crescut, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, sedentarismul, alimentația nesănătoasă, obezitatea abdominală
➡️ Cu cât ai mai mulți factori de risc prezenți în același timp înseamnă un risc mai mare de îmbolnăvire.
Cum se evaluează riscul cardiovascular?
Medicul de familie poate face o evaluare completă cu ajutorul unor scoruri (ex: SCORE2 sau SCORE-OP), care iau în calcul mai mulți factori: vârsta, sexul, fumatul, tensiunea arterială, colesterolul. Evaluarea va include:
- Discuție despre stilul de viață și istoric medical (vârstă, fumat, sedentarism, boli în familie)
- Măsurători: greutate, înălțime, circumferință abdominală, tensiune arterială, indice de masă corporală (IMC)
- Analize de sânge:
- Colesterol total şi fracţiunile sale: LDL-colesterol (cunoscut şi sub numele de colesterolul „rău”) HDL-colesterol (cunoscut şi sub numele de colesterolul „bun”). Non-HDL colesterolul, folosit ca indicator în calculul riscului cardio-vascular, reprezintă diferența dintre Colesterolul total și HDL-colesterol.
- Trigliceride
- Glicemie
- Creatinină serică (pentru evaluarea funcţiei rinichilor)
‼️ Analizele se fac pe stomacul gol, ideal după o pauză de 10-12 ore de la ultima masă.
Cum se interpretează riscul conform SCORE 2, respectiv SCORE 2 OP?
România este considerată țară cu risc cardio-vascular foarte înalt și pentru evaluarea persoanelor din România se folosesc grilele SCORE 2, respectiv SCORE 2 OP pentru țări cu risc cardio-vascular foarte înalt.
Se descriu 3 categorii de risc cardio-vascular:
- Risc mic-moderat
- Risc înalt
- Risc foarte înalt
Calculul riscului cardio-vascular pentru o anumită persoană se face în funcție de vârstă, sex, status fumător, valorile tensiunii arteriale și ale non-HDL colesterolului.
În absența oricăror alți factori de risc (adică o persoană perfect sănătoasă, cu un stil de viață sănătos), o dată cu înaintarea în vârstă crește riscul de a dezvolta boli cardio-vasculare.
Categoriile de risc în funcție de vârstă:
Vârstă persoană | Risc mic‑moderat | Risc înalt | Risc foarte înalt |
< 50 ani | < 2,5 % | 2,5 % – < 7,5 % | ≥ 7,5 % |
50–69 ani | < 5 % | 5 % – < 10 % | ≥ 10 % |
≥ 70 ani | < 7,5 % | 7,5 % – < 15 % | ≥ 15 % |
- Risc mic‑moderat: de obicei, nu sunt necesare tratamente medicamentoase imediate, doar monitorizare și stil de viaţă sănătos.
- Risc înalt: se poate lua în considerare tratamentul, în funcție de factori suplimentari și preferințele pacientului.
- Risc foarte înalt: tratamentul este recomandat pentru reducerea rapidă a riscului.
Ce urmează după evaluare?
Medicul îți va spune:
- care este riscul tău total
- ce factori de risc trebuie corectați
- ce măsuri să iei pentru a reduce riscul
Aceste măsuri pot include:
- Modificări în stilul de viață
- Tratamente medicamentoase, dacă este nevoie
- Monitorizarea periodică a tensiunii, colesterolului, glicemiei, greutății etc.
❤️ Concluzie
Prevenția începe devreme și se construiește pas cu pas, pe tot parcursul vieții. Cu sprijinul medicului de familie și al familiei tale, poți adopta un stil de viață sănătos și îți poți reduce semnificativ riscul de boli cardiovasculare! Controalele periodice au rostul de a te asigura că faci tot ceea ce este necesar pentru a-ţi menține sănătatea.